Sursa poza si informatii: Economica.net

România trebuie să se alinieze rapid cu politicile europene pentru a atenua sărăcia energetică și volatilitatea pieței, susțin liderii din industria energetică. Adoptarea unor măsuri clare și eficace ar proteja consumatorii vulnerabili și ar oferi o aliniere strategică cu standardele europene, conform unui comunicat recent.

În februarie 2025, Comisia Europeană a introdus un plan pentru scăderea costurilor energetice în Uniunea Europeană, accentuând necesitatea reducerii taxelor naționale pe electricitate. Majoritatea statelor membre au urmat aceste recomandări pentru a sprijini consumatorii și a stimula economia, în timp ce România trebuie să accelereze adoptarea unor politici similare pentru a diminua presiunea economică pe cetățenii săi.

Organizațiile de profil din România susțin că este imperativă impunerea unor măsuri concrete și echitabile care să reducă sărăcia energetică și să protejeze bugetul public. Actualele încercări de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale sunt percepute ca fiind ineficace, costisitoare și dovedind perturbări pe piața energetică.

Necesitatea unei definiții clare a consumatorului vulnerabil

Un pas esențial în direcția protecției consumatorilor este stabilirea clară a criteriilor pentru identificarea consumatorilor vulnerabili, ajustându-le conform normelor europene. Instrumentele de identificare și sprijin nu funcționează eficient, după cum sugerează lipsa unor baze de date coordonate între diverse instituții precum ANAF, ANRE și alte autorități locale și centrale.

În contextul discuțiilor asupra resurselor bugetare, se evidențiază că România riscă să rateze fonduri europene importante dacă nu îmbunătățește capacitatea administrativă de identificare corectă a consumatorilor vulnerabili. Comisia Europeană a subliniat clar că fără un cadru bine definit, resursele financiare disponibile nu vor fi decontate.

Fonduri europene și potențialul pierderilor

România a solicitat circa 1,4 miliarde de euro prin inițiativa REPowerEU, având în vedere fondurile PNRR destinate eficienței energetice și protecției consumatorilor vulnerabili. Altfel, Fondul Social European pentru Climă ar putea aloca între 5,05 și 6,01 miliarde de euro, începând cu anul 2026, condiționat de finalizarea Planului Social pentru Climă până la jumătatea anului 2025.

„Cu un buget național deja supus la mari presiuni, lipsa reformelor urgente și a strategiilor bine-puse la punct ar putea priva România de fonduri europene esențiale și agrava dezechilibrele din domeniul energetic”, concluzionează reprezentanții federațiilor patronale.

Informații despre organizațiile implicate

ACUE, o federație reprezentativă în sectorul energetic, reunește 23 de companii implicate în producerea, distribuția și furnizarea de energie electrică și gaze naturale, având peste 25.000 de angajați. De asemenea, Federația Patronală a Energiei, reprezentând o mare parte a industriei de petrol și gaze din România, joacă un rol din ce în ce mai mare în sectorul energiei regenerabile și al tehnologiilor ecologice, aliniindu-se cu tendințele emergente ale țării noastre.

România trebuie să acționeze strategic și rapid pentru a valorifica aceste oportunități financiare, asigurând un viitor mai stabil și sustenabil pentru toți cetățenii săi în contextul energetic european.