Sursa poza si informatii: Economica.net

Franța se confruntă cu o situație economică critică, datoria publică atingând valoarea impresionantă de 3.400 de miliarde de euro, echivalentul a 115,6% din PIB-ul țării. Pe scena europeană, Franța se situează pe locul trei în zona euro în privința ponderii datoriilor, fiind devansată doar de Grecia și Italia. Totuși, francezii dețin primul loc la deficitul bugetar, estimat să ajungă anul acesta la 5,4% din PIB, semnificativ peste limita maximă europeană de 3% necesară pentru stabilizare, conform unei analize realizate de Agerpres.

Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE) a raportat că, până la finalul lunii iunie, datoria publică a înregistrat o creștere de 70,9 miliarde de euro comparativ cu începutul anului, ajungând la 3.416,3 miliarde de euro. Această sporire a datoriei a fost influențată în principal de majorarea cu 64,3 miliarde de euro a obligațiunilor de stat.

Aceste cifre îngrijorătoare apar într-un context socio-politic tensionat. Sindicatele franceze, dezamăgite de ultimul dialog cu noul prim-ministru Sebastien Lecornu, au programat o serie de proteste săptămâna viitoare. Lecornu, numit de președintele Emmanuel Macron, nu a reușit încă să își definitiveze echipa guvernamentală și nu a divulgat niciun plan concret privind viitorul buget al țării. Proiectul de buget trebuie transmis Adunării Naționale până la mijlocul lunii octombrie pentru a putea fi adoptat de deputați până la sfârșitul anului.

Datoria publică a Franței nu este un fenomen nou. Începând cu anul 1975, deficitele au continuat să se acumuleze și, odată cu sfârșitul anilor 1990, creșterea datoriei a devenit o constantă. Mathieu Plane, director adjunct la OFCE (Observatorul Francez al Conjuncturilor Economice), menționează că după anul 2019, datoria Franței a cunoscut un ritm accelerat de creștere comparativ cu alte țări europene. Acest trend este atribuit atât măsurilor scumpe de susținere adoptate în contextul crizei sanitare și a inflației, cât și unei creșteri economice sub așteptările guvernamentale.

Într-un context complicat, agenția Fitch a revizuit în scădere ratingul de țară al Franței, prognozând că, până în 2027, datoria publică va atinge 121% din PIB. Povara datoriei devine din ce în ce mai grea, mai ales că Franța continuă să acceseze împrumuturi la dobânzi în creștere pe piețele financiare, o situație accentuată de dizolvarea parlamentului din iunie anul trecut.

Eforturile guvernului de a ține sub control datoria sunt cruciale pentru viitorul economic al Franței. În acest climat, Lecornu și echipa sa au nevoie să găsească soluții eficiente și durabile pentru a reduce defiși în calea soluționării acestor provocări economice majore. Între timp, tensiunile sociale și mobilizările sindicale continuă să marcheze peisajul intern, adăugând presiuni suplimentare asupra decidenților politici.