România nu poate încheia acest an cu un deficit bugetar sub 8% – Bolojan
Sursa poza si informatii: Economica.net
Într-o recentă apariție la Antena 3, Prim-ministrul Ilie Bolojan a clarificat situația deficitului bugetar al României, după ce a fost întrebat dacă acesta ar putea ajunge la 10 – 11%. Bolojan a declarat că nu ne aflăm încă într-o astfel de poziție, dar a recunoscut că diferența dintre informațiile primite la începutul mandatului său și situația constatată ulterior se datorează unor cheltuieli neanticipate incluse în buget. Acestea reprezintă viitoare angajamente financiare care au împins deficitul peste ceea ce fusese prognozat pentru începutul și mijlocul anului.
Prim-ministrul a precizat că deficitul României nu va putea fi redus sub 8% în acest an, chiar și cu măsurile economice implementate. Explicația se bazează pe două rațiuni principale: în primul rând, măsurile au fost adoptate abia la începutul celui de-al doilea semestru și își vor produce efectele doar în ultimele patru luni ale anului, o parte dintre ele fiind aplicabile abia din ianuarie. În al doilea rând, sunt deja în derulare contracte de investiții majore care nu pot fi suspendate fără consecințe.
La preluarea conducerii, deficitul era deja „peste 9%”, a menționat Bolojan, dar subliniază că nu s-a ajuns la un nivel de 10%. Acesta a adăugat că anul precedent, deficitul era de 9,4%, o situație similară cu cea actuală. Chiar și cu măsurile de plafonare a unor drepturi adoptate la sfârșitul anului trecut pentru perioada curentă, cheltuielile au continuat să crească. Acest fenomen se datorează creșterilor salariale și ale pensiilor introduse treptat pe parcursul anului 2024. Spre exemplu, în timp ce se anticipa o reducere cu 5% a cheltuielilor cu salariile în primul semestru, acestea au crescut cu 10%, a explicat Bolojan.
În ceea ce privește politica economică, șeful Executivului a fost ferm: nu susține cosmetizări și inițiative de imagine care nu abordează problemele fundamentale. Pentru Bolojan, esențial este să se găsească soluții pragmatice care să corecteze problemele structurale, mai degrabă decât să fie doar o tentativă de a prezenta o imagine mai bună fără să existe o soluție reală la îndemână.
Această situație subliniază o provocare economică majoră cu care se confruntă România, reflectând complexitatea gestionării unui buget național într-un context de cheltuieli neanticipate și presiuni financiare continue. Cu un orizont de așteptare totuși rezervat, anul 2024 se conturează deja ca unul de intensă activitate legislativă și economică, cu speranța de a readuce stabilitatea fiscală în prim-planul priorităților naționale.
