Sursa poza si informatii: Economica.net

România riscă să piardă fonduri europene importante: Un avertisment asupra alocărilor bugetare pentru perioada 2028-2034

România se află într-un moment critic în ceea ce privește obținerea fondurilor europene pentru viitorul program de finanțare din perioada 2028-2034. Potrivit declarațiilor făcute de Liliana Piron, directorul LAPAR, la Summitul de Mediu și Sustenabilitate din 2025, țara noastră ar putea pierde peste 17 miliarde de euro doar în sectorul agricol într-un scenariu considerat dezastruos.

Contextul actual și provocările noului buget

În prezent, fondurile programului financiar european pentru 2021-2027 se ridică la 1,2 trilioane de euro, România beneficiind de aproximativ 45 de miliarde. Însă, în propunerea Comisiei pentru perioada următoare, dintr-un total de două trilioane de euro, României îi sunt alocate abia puțin peste 60 de miliarde, deși calculele ar sugera o sumă de peste 77 de miliarde, conform regulii de trei simplă. Această neconcordanță arată clar o scădere substanțială a fondurilor care ar putea fi investite în economia României, mai ales în sectorul agricol.

Liliana Piron a subliniat că prezentarea de către unii oficiali a unei creșteri bugetare pentru agricultură este nerealistă, deoarece analiza s-a concentrat doar pe fondurile destinate subvențiilor (Pilonul I). În realitate, fondurile totale, care includ și dezvoltarea rurală (Pilonul II), arată o reducere semnificativă.

Impactul asupra agriculturii românești

Un aspect alarmant este modul în care viitorul cadru financiar multianual va influența prioritățile de alocare a fondurilor. Conform ultimelor propuneri ale Comisiei, finanțarea pentru agricultură va depinde de îndeplinirea unor reforme similare programului PNRR. Însă, introducerea unor criterii precum egalitatea de gen și migrația în procesul de acordare a fondurilor, este considerată de Liliana Piron și alți experți ca fiind irelevantă și chiar dăunătoare pentru sectorul agricol.

Pe viitor, fondurile europene vor fi comasate într-un coș unic, iar statele membre vor avea libertatea de a decide asupra priorităților propriilor bugete. Cu toate acestea, există temeri că agricultura va fi marginalizată, fiind percepută ca mai puțin importantă din punctul de vedere al contribuției la PIB, deși 27% din forța de muncă națională este implicată în domeniul agricol și sectoarele conexe.

Reacția oficială a Ministerului Agriculturii

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, și-a exprimat dezacordul față de reducerile propuse, exprimându-și îngrijorarea că integrarea politicilor agricole în Fondul Comun ar putea afecta negativ securitatea alimentară și dezvoltarea fermelor și pisciculturii. El a cerut ca politica comună de pescuit și cea agricolă să fie abordate separat, evitând astfel complicațiile și reducrile financiare substanțiale care s-ar putea instala.

Concluzie

Îngrijorările expuse semnalează necesitatea unei reevaluări a priorităților și strategiilor de finanțare în sectorul agricol. Este crucial ca autoritățile române să negocieze eficient cu Comisia Europeană pentru a asigura că fondurile necesare sunt disponibile, facilitând astfel o dezvoltare sustenabilă a agriculturii și menținerea stabilității economice a sectorului rural din România. Cum peisajul financiar european se transformă rapid, România trebuie să-și protejeze interesele pentru a nu pierde din vedere potențialul său agricol vital.