Sursa poza si informatii: Economica.net

Industria energiei eoliene din România pare să se îndreapte cu pași mari către o expansiune semnificativă. Potrivit lui Liviu Gavrilă de la RWEA, țara se așteaptă să depășească pragul de 300 MW de capacitate eoliană adăugată până la sfârșitul acestui an, atingând un obiectiv ambițios de 7.000 MW până în 2030. Această prognoză este strâns legată de o abordare strategică care implică investiții majore și corelarea prețurilor cu cerințele pieței.

Dezvoltarea actuală a infrastructurii

În prezent, aproximativ 500 MW de capacitate eoliană sunt în construcție. Așteptările sunt ca peste 300 MW să fie finalizați până la sfârșitul anului, iar în următorii trei ani, să se adauge cel puțin 1,5 GW. Acest avânt de dezvoltare este susținut de o nouă schemă de contracte pentru diferență (CFD), concepută special pentru proiectele eoliene, cu un cap de 2.000 MW.

Stabilirea prețului optim

Cu un cost mediu estimat de 70 de euro/MWh, energia eoliană din România își propune să fie competitivă pe piață. Acest preț a fost stabilit ca rezultat al strategiilor investiționale elaborate de investitori și ia în considerare atât costurile de instalare, cât și cele de conectare la rețea. Pe măsură ce aceste investiții masive se desfășoară, se prevede recuperarea investiției într-o decadă, urmând ca randamentele să depindă de eficiența operațională și de întreținerea parcurilor eoliene.

Provocările infrastructurii și reglementărilor

Un obstacol major întâlnit este infrastructura de rețea existentă, care necesită modernizări și extinderi pentru a susține noile proiecte. Există o nevoie urgentă de investiții în rețea de la nivelul operatorilor de transport și distribuție pentru a asigura o integrare eficientă a energiei eoliene.

Se discută, de asemenea, despre problemele de reglementare legate de conexiunea la rețea și licitațiile de capacitate, unde predictibilitatea legislativă este încă incertă. Liviu Gavrilă subliniază și necesitatea unei stabilități fiscale, având în vedere experiențele trecute de suprataxare care au îngreunat piața.

Tendințe viitoare și energia offshore

Pe măsură ce privirea se îndreaptă spre energia offshore, se estimează că o primă turbină eoliană ar putea fi instalată în Marea Neagră până în 2032. Acest termen ia în considerare atât timpul necesar analizelor inițiale, cât și experiența altor țări care au urmărit implementarea similară.

Între 2025 și 2030, se anticipează că vor fi instalați cel puțin 4 GW de capacitate nouă, ducând totalul la 7.000 MW. Această creștere va fi parțial alimentată de actualizarea sau înlocuirea turbinelor existente, o mișcare necesară datorită duratei lor de viață și a nevoii de modernizare.

Piețe și prețuri contractuale

Contractele de tip Power Purchase Agreement (PPA) sunt în creștere, iar discuțiile se concentrează acum pe alinerea prețurilor la așteptările industrialilor. Deși există așteptări nerealiste de prețuri foarte scăzute, realitatea este că piața trebuie să se ajusteze pentru a răspunde condițiilor economice fluctuante și costurilor asociate producției și distribuției energiei.

Concluzie

Pe măsură ce România își dezvoltă capacitatea eoliană, colaborarea între reglementatori, investitori și operatori de rețea va fi esențială. Este necesar un cadru legislativ stabil și un plan robust de investiții pentru a asigura atingerea obiectivelor ambițioase de energie verde și pentru a atrage investitori globali în această regiune strategică.