Sursa poza si informatii: Economica.net

În ciuda recoltelor excepționale de cereale și rapiță înregistrate în acest an, fermierii din sudul României se confruntă cu pierderi masive în culturile de porumb și floarea-soarelui. LAPAR, o asociație reprezentativă a fermierilor, avertizează că seceta severă a distrus 80-90% din aceste culturi în anumite județe, o situație agravată față de anul anterior, când aproximativ 2 milioane de hectare au fost afectate.

Statisticile istorice arată că seceta a afectat anual peste 7,2 milioane de hectare de teren agricol în România între 1950 și 1997, o perioadă când cercetarea agricolă avea un rol semnificativ. Fermierii care au încercat să cultive porumb și floarea-soarelui în ciuda condițiilor meteorologice din ultimii patru ani, se văd acum forțați să ia în considerare alternative. Aceștia planifică să renunțe la aceste culturi, deoarece costurile sunt mult mai ridicate decât compensațiile pe care statul le poate oferi, care de multe ori nu acoperă nici măcar costurile inițiale de înființare a câmpurilor.

În schimb, producția de cereale a atins un record, atingând 19,3 milioane de tone, dintre care 16,8 milioane sunt grâu, secară, orz și ovăz, iar 2,5 milioane provin din rapiță. Aceste rezultate depășesc semnificativ cifrele din 2024 și 2023, de 14 milioane, respectiv 14,4 milioane de tone.

În mod îngrijorător, Ministerul Agriculturii nu a furnizat informații despre producția de porumb și floarea-soarelui. Potrivit estimărilor recente ale Departamentului Agriculturii al SUA, producția de porumb a fost redusă cu 1,6 milioane de tone, rezultând doar 6,1 milioane de tone pentru acest an. Suprafața dedicată porumbului a fost ajustată în jos, ajungând la 1,8 milioane de hectare, o scădere din cifrele anterioare.

Nicu Vasile, președintele LAPAR, subliniază importanța dialogului între fermieri și autorități pentru dezvoltarea unei strategii coerente în contextul climatic în schimbare. Cercetarea agricolă românească are nevoie de revigorare pentru a putea aborda noile provocări, dar, din păcate, dialogul cu Ministerul Agriculturii este, adesea, doar formal. De asemenea, costurile tot mai mari ale importurilor și impactul asupra coșului de zi cu zi al consumatorilor subliniază efectele lipsei de acțiune.

În contextul economic rigid, multe societăți agricole sunt forțate să declare insolvența sau falimentul. Un raport al BNR evidențiază creșterea numărului de firme agricole subcapitalizate și o majorare de 27% a datoriilor sectorului în iunie 2024, comparativ cu anul precedent. Anul trecut, 123 de companii agricole au intrat în insolvență, iar o parte semnificativă a acestora a trecut direct la faliment.

În ce privește irigațiile, se folosește doar o treime din capacitatea de 1,6 milioane de hectare reabilitată, din cele 3,2 milioane pe care România le avea în 1990. Aceasta este o problemă majoră având în vedere suprafața arabilă de 9,7 milioane de hectare a țării. LAPAR atrage atenția că sistemele proiectate înainte de 1980 aveau soluții complexe, incluzând lacuri de acumulare pentru prevenirea inundațiilor și dezvoltarea altor sectoare economice.

Se solicită reforme urgente și o piață agricolă corectă, având în vedere că prețurile inputurilor au crescut dramatic, în timp ce valorile de vânzare stagnează sau chiar scad, `compromitând viitorul agricol al României.