Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău și fost lider PSD, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că ar fi „machiat” rezultatele economice ale Guvernului și că a impus măsuri de austeritate care au lovit populația, fără ca efectele asupra deficitului bugetar să fie cele anunțate.

Pentru orădeni, disputa are o încărcătură specială: Ilie Bolojan, premier în funcție, este fostul primar al Oradiei și fost președinte al Consiliului Județean Bihor, iar deciziile sale la București se văd și în județ.

Context: ce susține Ilie Bolojan

Într-o postare publică recentă, Ilie Bolojan a prezentat bilanțul măsurilor bugetare luate în a doua jumătate a anului trecut. El afirmă că:

• economiile realizate la buget ar fi redus deficitul cu peste 1% din PIB, sub ținta asumată de 8,4%;
• creșterea unor taxe și tăierile de cheltuieli au contribuit la recâștigarea credibilității României pe piețele financiare;
• în 2025, Guvernul ar fi reușit să scadă deficitul fără a sacrifica investițiile publice, care ar fi ajuns la 137,5 miliarde de lei, adică peste 7% din PIB;
• fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, ar fi fost folosite intens, cu un nivel ridicat de contractare a proiectelor;
• pentru 2026, executivul lucrează la un buget ce ar viza un deficit puțin peste 6% din PIB și o inflație coborâtă spre 4%.

Mesajul premierului este că ajustările bugetare – inclusiv majorări de taxe și limitări de cheltuieli – ar fi fost necesare pentru a stabiliza finanțele statului și a crea condițiile unei relansări economice.

Replica lui Marcel Ciolacu: acuzații de „artificii contabile”

Marcel Ciolacu respinge versiunea lui Ilie Bolojan și îl acuză că:

• ar fi aplicat măsuri de austeritate cu impact dur asupra categoriilor vulnerabile, cum ar fi pensionarii sau viitoarele mame;
• ar fi crescut puternic anumite taxe, afectând mediul privat, fără ca rezultatul în buget să fie pe măsura sacrificiilor;
• ar fi prezentat o reducere a deficitului bugetar care, în opinia lui Ciolacu, nu reflectă situația reală a finanțelor publice.

Potrivit explicațiilor sale, o parte importantă din îmbunătățirea raportată a deficitului ar proveni din modul în care au fost înregistrate unele cheltuieli din PNRR:

• cheltuieli de investiții finanțate inițial din împrumuturi ar fi fost trecute la granturi, adică la sume nerambursabile;
• prin această mutare, sumele respective ar fi apărut ca venituri suplimentare la buget, diminuând artificial deficitul;
• Ciolacu vorbește despre un impact de aproximativ 0,6% din PIB rezultat din această reclasificare contabilă.

În viziunea lui, aceste operațiuni ar fi permis Guvernului să afișeze un deficit mai mic, în timp ce, în plan economic și social, măsurile de austeritate au rămas resimțite de populație.

Ce înseamnă disputa, văzută de la Oradea

Pentru cititorii din Oradea și Bihor, confruntarea politică are o dublă miză:

1. Rolul lui Ilie Bolojan la nivel național
   Fost primar al Oradiei și fost președinte al Consiliului Județean Bihor, Bolojan este asociat local cu restructurări dure în administrație și cu accelerarea investițiilor publice. Ca premier, el aplică o rețetă de disciplină bugetară la scară națională, iar dezbaterea actuală privește dacă această abordare aduce mai multă stabilitate sau mai multă presiune pe cetățeni și mediul privat.

2. Impactul asupra investițiilor și fondurilor europene
   Atât premierul, cât și criticul său, vorbesc despre investiții și fonduri europene, inclusiv PNRR. Pentru Oradea, obișnuită în ultimii ani cu proiecte de infrastructură, mobilitate și regenerare urbană, modul în care Guvernul gestionează banii europeni și deficitul bugetar poate influența ritmul viitoarelor proiecte locale și regionale.

Ce urmează

Deocamdată, premierul Ilie Bolojan nu a răspuns punctual la acuzațiile legate de „trucuri contabile”, dar își menține mesajul că:

• ajustările bugetare au fost necesare pentru a evita derapaje majore;
• România ar urma să intre, în lunile următoare, pe un traseu de relansare economică;
• stabilitatea financiară pe termen lung depinde de continuarea acestor politici.

Disputa dintre Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan este, așadar, mai mult decât un schimb de replici politice: ea deschide o discuție despre cum se împart costurile ajustării bugetare între stat, mediul de afaceri și populație.

Pentru orădeni, rămâne întrebarea esențială: modelul de guvernare „marca Bolojan”, testat ani la rând în Oradea și Bihor, poate fi aplicat la fel de eficient – și echitabil – la nivelul întregii țări?