Tânăr bihorean anchetat după descinderi în România și Ungaria, suspectat de alerte false cu bombă

Un tânăr de 17 ani din județul Bihor a fost audiat de autoritățile române, la solicitarea poliției din Ungaria, într-un dosar ce vizează folosirea ilegală a datelor personale și alerte false cu bombă.
Ancheta, coordonată de Poliția maghiară
Cazul este instrumentat de Biroul Național de Investigații al Forței de Reacție Rapidă (KR NNI) din cadrul Poliției maghiare, structură specializată în infracțiuni grave, inclusiv cele comise în mediul online. Potrivit informațiilor publicate de poliția din Ungaria, ancheta a pornit în iulie 2025, după ce autoritățile de acolo au început să primească apeluri telefonice prin care persoane necunoscute amenințau cu atacuri asupra unor:
- instituții de învățământ
- lăcașuri de cult
- imobile de locuințe
- persoane anume vizate
- sedii de poliție
Amenințările vizau inclusiv folosirea de explozibili și acte de violență, iar toate s-au dovedit a fi false.
Adolescentul din Bihor, audiat în urma unei percheziții
În cadrul acestei anchete, în 20 ianuarie au fost făcute percheziții simultane atât în Ungaria, cât și în România. Polițiștii maghiari au descins în Budapesta și Nyíregyháza, iar în Bihor ancheta a fost derulată de autoritățile române, cu participarea a doi ofițeri din Ungaria.
La locuințele tinerilor vizați, inclusiv cea a adolescentului bihorean, au fost ridicate telefoane mobile, calculatoare și alte suporturi de stocare a datelor, considerate relevante pentru dosar.
Tânărul din Bihor a fost ridicat și audiat de polițiști, fiind cercetat pentru:
- acte de terorism
- sesizări false către Poliție
- folosirea abuzivă a datelor cu caracter personal
În prezent, el este cercetat în stare de libertate.
Conflict online care a degenerat în amenințări
Potrivit anchetatorilor maghiari, totul ar fi pornit de la un conflict izbucnit între utilizatori ai platformei de comunicare online Discord, unde tinerii puteau discuta, inclusiv prin apeluri audio și video. În urma disputelor, unii participanți ar fi intrat în posesia datelor personale și a numerelor de telefon ale celorlalți și le-ar fi folosit ulterior pentru a lansa apeluri de amenințare.
Poliția din Ungaria descrie fenomenul în termeni specifici criminalității informatice:
- folosirea răzbunătoare a datelor personale ale altcuiva este încadrată la „doxing”;
- apelurile la poliție prin care se anunță, intenționat, o infracțiune gravă falsă sunt cunoscute ca „swatting”.
Suspecți în Ungaria și legătura cu Bihorul
Departamentul de Criminalitate Cibernetică al KR NNI a identificat trei tineri din Ungaria considerați implicați în aceste fapte:
- un băiat de 16 ani din Kisvárda
- un tânăr de 18 ani din Nyíregyháza
- un tânăr de 20 de ani din Budapesta
Pe baza datelor strânse în anchetă, firul i-a condus și către adolescentul din Bihor, moment în care au fost sesizate autoritățile române.
Minorul de 16 ani din Kisvárda a fost deja audiat pentru amenințare, își neagă implicarea și este, la rândul său, cercetat în libertate. În cazul celorlalți doi tineri maghiari, ancheta este încă în derulare, iar rolul lor exact urmează să fie stabilit după analiza completă a probelor.
Ce înseamnă cazul pentru comunitatea din Oradea și Bihor
Pentru cititorii din Oradea și din județ, acest dosar arată cum conflicte aparent banale din mediul online pot escalada până la acuzații foarte grave, inclusiv de terorism, atunci când sunt folosite date personale și sunt lansate amenințări false.
Autoritățile atrag constant atenția că:
- apelurile false la 112 și amenințările fictive cu bombă consumă resurse importante ale poliției, pompierilor și serviciilor medicale
- răzbunările „din jocuri” sau din discuții online pot avea consecințe penale reale
- transmiterea sau utilizarea datelor personale ale altor persoane, fără acord, reprezintă infracțiune
Cazul adolescentului bihorean, instrumentat în colaborare de polițiștii români și maghiari, este un nou semnal de alarmă pentru părinți, profesori și tineri din Oradea și din întreg județul Bihor: ceea ce se întâmplă pe internet nu rămâne doar „online”, iar responsabilitatea în comunicare începe de la primele clicuri.






