Un fost elev al Colegiilor „Iosif Vulcan” și „Mihai Eminescu” din Oradea studiază astăzi la Sciences Po Paris, una dintre cele mai cunoscute universități de științe politice din Europa. Drumul lui arată că plecarea la studii în străinătate nu ține de noroc, ci de pregătire, perseverență și alegeri bine gândite.

Un orădean la una dintre marile școli ale Europei

Vlad Munteanu, crescut și format în școlile din Oradea, a urmat gimnaziul la Colegiul Național „Iosif Vulcan”, apoi liceul la Colegiul Național „Mihai Eminescu”.

Din anul universitar curent, el este student la Sciences Po Paris (Institutul de Studii Politice), o instituție fondată în 1871, cunoscută pentru rolul ei în formarea de specialiști în politică, administrație și relații internaționale.

La Sciences Po, Vlad este înscris la un program de tip „arte liberale”, cu un profil multidisciplinar: drept constituțional, sociologie, științe politice, economie, dar și cursuri legate de ecologie, securitate și marile teme sociale ale prezentului. Accentul este pus pe gândire critică și pe înțelegerea lumii contemporane, nu doar pe memorarea de informații.

De ce a ales să plece de la Oradea la Paris

Decizia de a pleca la studii în străinătate a venit treptat. Pentru Vlad, a fost o combinație între dorința de a ieși din zona de confort și convingerea că o instituție precum Sciences Po poate deschide uși reale în plan profesional.

Un rol important l-a avut și sprijinul primit în liceu, în special de la profesoara de filosofie, care l-a orientat către această universitate și i-a atras atenția asupra mediului academic internațional pe care îl oferă.

Pentru cititorii din Oradea, cazul lui Vlad este un exemplu concret că un parcurs educațional început în școlile locale poate continua firesc în unele dintre cele mai competitive universități europene, dacă există viziune și pregătire susținută.

Admitere dură, fără examen clasic, dar cu filtre serioase

Procesul de admitere la Sciences Po este recunoscut ca fiind foarte selectiv, chiar dacă nu presupune un examen scris tradițional.

Elementele-cheie ale admiterii:

• Rezultatele școlare: mediile din liceu cântăresc mult; fără note foarte bune, șansele scad considerabil.
• Scrisori de recomandare: relația cu profesorii și modul în care aceștia pot descrie profilul elevului contează.
• Eseuri personale și academice: candidații trebuie să arate cum gândesc, cum se raportează la societate și ce viziune au asupra lumii; nu se evaluează doar stilul, ci coerența și maturitatea.
• Implicaarea în comunitate: se urmăresc activitățile făcute cu sens și impact, nu doar lista de voluntariate.
• Interviul final: candidații selectați ajung în fața profesorilor și a reprezentanților universității, unde sunt evaluate capacitatea de argumentare, deschiderea și echilibrul.

Un aspect important, subliniat de experiența lui Vlad, este că situația financiară a familiei nu este decisivă în admitere.

Cât costă, de fapt, să fii student în Franța

Contrar impresiei frecvente că studiile în Franța sunt mult mai scumpe decât în România, Vlad arată că, în cazul lui, costurile lunare sunt comparabile cu cele dintr-un mare oraș universitar de la noi, precum Oradea sau Cluj-Napoca. Un rol esențial îl au formele de sprijin puse la dispoziție de statul francez.

Sprijin financiar pentru studenți

• Taxe adaptate la venitul familiei: sumele datorate universității sunt calculate progresiv, în funcție de situația financiară.
• CAF (Caisse d’Allocations Familiales): studenții, inclusiv cei străini, pot beneficia de ajutor pentru chirie, între aproximativ 200 și 800 de euro lunar, în funcție de venituri și condițiile concrete.
• CROUS: sistemul național de sprijin studențesc oferă acces la cantine și servicii la preț redus; mesele în restaurantele universitare au tarife foarte accesibile pentru studenți.

În aceste condiții, cu un buget bine gestionat și, eventual, cu o bursă sau un mic venit suplimentar, viața de student în Franța devine realizabilă și pentru tineri din familii cu venituri medii din Oradea sau din restul țării.

Ritmul de lucru la Sciences Po

Programul de studiu este intens:

• cursuri și seminarii de durată,
• lecturi și proiecte individuale,
• timp petrecut constant în bibliotecă, care ajunge practic să fie „a doua casă” pentru mulți studenți.

Pe lângă partea strict academică, universitatea îi încurajează pe studenți să participe la:

• activități civice,
• organizații neguvernamentale,
• proiecte artistice și culturale.

Vlad urmează, de exemplu, și cursuri de teatru clasic, axate pe relația dintre putere și societate.

Ce e diferit față de educația din România

Din perspectiva lui Vlad, una dintre cele mai mari diferențe dintre învățământul francez și cel românesc ține de libertatea intelectuală și de modul de abordare a cursurilor:

• temele sensibile sunt discutate deschis, nu ocolite;
• dreptul și științele sociale sunt explicate prin cazuri reale și efectele lor în societate;
• abordarea este interdisciplinară, cu legături constante între drept, economie, sociologie, istorie și politică;
• studenții sunt încurajați să pună întrebări, să conteste argumente și să își formeze propriile poziții.

Experiența lui la Paris contrazice și prejudecata că tinerii din Europa de Est sunt priviți cu suspiciune: diversitatea este încurajată, iar universitatea are chiar cursuri dedicate incluziunii și respectului față de diferențe.

Planuri de viitor și legătura cu România

Vlad este interesat de o carieră în zona organizațiilor internaționale, în special la Națiunile Unite, cu accent pe managementul crizelor. Din punct de vedere academic, îl atrag mai ales:

• geopolitica,
• Asia de Sud-Est,
• problematica de securitate din Marea Chinei de Sud.

Chiar dacă își vede viitorul profesional într-un cadru global, nu exclude nici cercetarea, nici întoarcerea în România. El privește plecarea la studii în străinătate nu ca pe un „abandon” al țării, ci ca pe o oportunitate de a acumula experiență și de a contribui, mai târziu, fie printr-o revenire, fie prin proiecte derulate „de la distanță”.

Mesaj pentru liceenii din Oradea care visează la universități din străinătate

Pentru elevii de liceu din Oradea și din Bihor care se gândesc la studii în afara țării, povestea lui Vlad Munteanu transmite câteva idei clare:

• este posibil să ajungi la universități de top dacă muncești constant și ai rezultate bune;
• e nevoie de disciplină, nu doar de visare – medii mari, activități făcute cu sens, nu „de formă”;
• trebuie să te cunoști pe tine și să știi ce îți dorești, pentru că universitățile mari caută coerență și maturitate;
• informarea din timp (despre admitere, burse, costuri, termene) face diferența.

Povestea lui, publicată astăzi, 25 ianuarie 2026, arată că un parcurs internațional poate porni foarte bine din Oradea – dintr-o clasă de gimnaziu sau de liceu – și se poate transforma, pas cu pas, într-o carieră globală, construită cu cap și cu răbdare.

Concluzie: de la curiozitate la responsabilitate

Drumul lui Vlad Munteanu, de la băncile liceelor orădene la Sciences Po Paris, este exemplul unui tânăr care a vrut să înțeleagă lumea în care trăiește și a căutat mediul potrivit pentru asta. Pentru mulți elevi din Oradea, această poveste poate fi nu doar o sursă de admirație, ci și un ghid practic: cu profesori care te susțin, cu muncă serioasă și cu informațiile corecte la timp, „nu se poate” devine, foarte concret, „se poate”.