De la finalul acestui an, modul de stabilire a impozitului pe proprietate se schimbă la nivel național, urmând să se raporteze la valoarea de piață a imobilelor. Premierul Ilie Bolojan explică de ce această schimbare nu ar trebui să fie percepută automat ca o nouă scumpire a taxelor locale.

Noua formulă pentru impozitul pe proprietate

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România are un angajament ca, începând de la sfârșitul acestui an, impozitul pe clădiri să fie calculat prin aplicarea unei cote procentuale la valoarea de piață a imobilelor.

Valoarea de piață este, potrivit acestuia, în curs de determinare pe baza tranzacțiilor imobiliare înregistrate la nivelul întregii țări. Bolojan a subliniat că trecerea la acest sistem nu înseamnă, în sine, o nouă rundă de creșteri de impozite, pentru că:

• cota procentuală aplicată va putea fi ajustată de fiecare unitate administrativ-teritorială în parte
• administrațiile locale vor avea posibilitatea să regleze procentul în funcție de situația specifică a localității lor

Premierul a arătat că sumele plătite de contribuabili vor fi, în linii mari, apropiate de cele din acest an. El a caracterizat anul curent drept „un an de tranziție”, în care se face evaluarea efectelor noilor reguli.

Autoritățile pregătesc, în prezent, o analiză pentru a vedea exact impactul schimbării și zonele în care apar probleme, urmând ca pe baza acesteia să fie luate decizii suplimentare.

De ce nu poate exista o formulă unică pentru toate localitățile

Bolojan a explicat că impozitele pe proprietate din administrația locală depind de mai mulți factori, diferiți de la o comunitate la alta, ceea ce face imposibilă o formulă simplă, valabilă peste tot.

Printre elementele care influențează nivelul impozitului se numără:

• rangul localității (municipiu, oraș etc.)
• zonarea internă
• tipul locuinței
• materialele din care este construit imobilul

Aceste diferențe se regăsesc și în Oradea și în localitățile din Bihor, unde există cartiere cu statut urbanistic diferit, zone istorice și tipuri variate de construcții, toate cu regim fiscal distinct.

Cum stau primăriile din România față de cele din Europa

Premierul a comparat modul de finanțare locală din România cu practica europeană. În multe state din Europa, taxele locale asigură, în general, acoperirea tuturor cheltuielilor primăriilor.

În România, însă, veniturile proprii ale autorităților locale – inclusiv din taxe și impozite locale – acoperă doar aproximativ un sfert din cheltuielile de personal. Restul este completat prin alte surse, în special alocări de la bugetul de stat.

Excepții multe, contribuabili mai puțini

Ilie Bolojan a mai arătat că, de-a lungul anilor, în România au fost introduse „foarte multe excepții” în sistemul de taxe și impozite locale. Din această cauză, „o bună parte” dintre cetățeni au ajuns să nu mai plătească astfel de dări către bugetele locale.

Această situație se reflectă și în bugetele orașelor și comunelor, care resimt presiune atunci când baza de impozitare este restrânsă, dar cheltuielile curente – inclusiv cele de personal și de funcționare – cresc de la an la an.

Zone unde impactul a fost mai puternic

Premierul a identificat câteva categorii de proprietăți unde noile niveluri de impozitare au fost resimțite mai dur:

• imobile vechi de peste 50 de ani și până la 100 de ani
• zone de case vechi
• zone istorice

În aceste cazuri, efectul a fost amplificat de suprapunerea dintre:

• o majorare de impozit, și
• pierderea unei facilități fiscale (o scutire care nu se mai aplică)

Bolojan a menționat și situații în care unele primării au crescut mult mai agresiv impozitele pe autoturisme decât limita minimă stabilită de Guvern, pornind fie de la dorința de a încasa mai mulți bani, fie de la propriile politici locale.

Problema acestor administrații, observată după apariția nemulțumirilor în rândul populației, este că:

• au putut majora taxele în cadrul legal existent
• însă legislația actuală nu le permite să le reducă ulterior sub nivelul minim prevăzut în legea națională

Proteste în Harghita și Covasna: posibile cauze

Referindu-se la protestele din județele Harghita și Covasna legate de impozitele locale, premierul a afirmat că este posibil ca aceste situații să fie legate și de:

• probleme sociale din comunitățile respective
• anumite „mize” politice
• campanii derulate în zonă sau în localitățile vecine

El a arătat că, în cazul acestor județe, a înțeles că majorările de impozite pe mașini au depășit cu mult pragul minim stabilit prin lege. În acest context, Bolojan a subliniat că, în perioade cu agendă politică intensă și campanii, modul în care sunt prezentate public astfel de decizii poate varia foarte mult.

Premierul a recunoscut, totodată, un aspect incontestabil: majorarea de impozite nu este niciodată bine primită de populație.

Creșterea de impozite nu este un lucru pe care oamenii să îl întâmpine cu entuziasm, aceasta fiind, după cum a spus Bolojan, o realitate de neignorat pentru orice guvern sau administrație locală.

Articol bazat pe informații furnizate de Agerpres și declarațiile premierului Ilie Bolojan, publicate la 11 februarie 2026.