Marșul Memoriei la Oradea: tribut adus evreilor deportați în 1944

Marșul Memoriei la Oradea: tribut adus evreilor deportați în 1944

O Reconstituire Simbolică a Traseului Durerii

Ceremonia va debuta la ora 12:00, la Sinagoga Ortodoxă situată pe strada Mihai Viteazul nr. 4, unde toți cei interesați sunt invitați să participe la acest moment de reculegere. Cei prezenți vor urma un traseu simbolic ce va include vizitele la Memorialul Deportaților, Strada Evreilor Deportați, Parcul Nicolae Bălcescu și Memorialul Eva Heyman. Acest „pelerinaj al memoriei” este dedicat tuturor celor care au suferit în timpul Holocaustului, fiind o rememorare a unei perioade întunecate din istoria locală și mondială.

Contextul Istoric al Deportărilor din 1944

În lunile mai și iunie ale anului 1944, mii de evrei din Oradea și județul Bihor s-au confruntat cu condiții devastatoare, fiind transportați în mod repetat către lagărele de exterminare naziste. Ghetoizarea a fost impusă începând cu 3 mai și s-a finalizat rapid pe 9 mai 1944, când evreii au fost obligați să se mute în zonele designate, cu ghetoul principal adăpostind aproximativ 19.000 de persoane din Oradea, centrat în jurul Sinagogii Ortodoxe. Un alt ghetou, destinat pentru circa 8.000 de evrei din comunitățile rurale, a fost amenajat în Piața Cazărmii, devenind al doilea ghetou ca mărime din Ungaria, după cel din Budapesta.

Regulile din ghetou erau extrem de severe, interzicând evreilor să părăsească zona fără permisiune, impunând o liniște totală în orele de zi și amenințând cu execuția pe cei care încercau să fugă. Contactul cu exteriorul era complet interzis.

Deportarea evreilor din Oradea a început pe 25 mai 1944, după demararea pe 23 mai 1944 a deportării din „ghetoul mic” din nordul Bihorului. Parcul Rhédey, cunoscut astăzi ca Parcul Nicolae Bălcescu, a fost folosit ca punct de tranzit, iar zilnic între 2.500 și 3.000 de evrei erau transportați în vagoane de animale, în condiții umilitoare, fără hrană, apă și igienă, ajungând la lagărele de concentrare după 3-4 zile, mulți dintre aceștia fiind ulterior trimiși spre Auschwitz-Birkenau, unde au avut un sfârșit tragic. Această operațiune a fost sprijinită de autoritățile maghiare, iar Oradea era sub ocupație horthystă în acea perioadă.

Rolul Comemorării și Mesajul Transmis

„Marșul Memoriei” își propune să reamintească tuturor despre atrocitățile comise în acea epocă sumbră, evidențiind importanța educației și a memoriei acestor evenimente tragice ce fac parte din istoria orașului Oradea. Felix Koppelmann, președintele Comunității Evreilor din Oradea, subliniază că amintirea celor peste 33.000 de evrei ghetoizați și deportați trebuie să rămână vie, iar acest eveniment este un simbol al faptului că ei nu au fost uitați. Diana Iancu, una dintre organizatoarele marșului, a caracterizat evenimentul drept o „acțiune de conștientizare a ororilor generate de un regim totalitar și un omagiu pentru evreii din Oradea, ale căror deportări au demarat pe 25 mai 1944”.

În perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial, Oradea avea o comunitate evreiască prosperă și activă, considerată o parte esențială a orașului, cu contribuții semnificative la dezvoltarea acestuia. După război, această comunitate a fost drastic redusă. Memorialul Eva Heyman onorează în mod special fetița de 13 ani, al cărei jurnal, scris în ghetoul orădean, a devenit o mărturie cutremurătoare a vremurilor dificile.

Evenimentul face parte din cea de-a XXVIII-a ediție a „Zilelor Muzeului Țării Crișurilor”, o serie de activități culturale desfășurate între 14 și 25 mai 2026, cu sprijinul altor instituții și parteneri, precum Oradea Heritage, Teatrul Regina Maria, diverse episcopii din Oradea și Muzeul Național Peleș.

Perspectivă locală

Pentru cetățenii din Oradea, „Marșul Memoriei” nu reprezintă doar o lecție de istorie, ci și o reamintire constantă a fragilității umane în fața intoleranței. Fiecare an în care participăm la acest eveniment ne leagă de durerea trecutului orașului nostru, îndemnându-ne să reflectăm asupra valorilor fundamentale de respect și solidaritate. Comunitatea consideră că astfel de evenimente comemorative sunt esențiale pentru a preveni repetarea ororilor din trecut. Un sfat pentru cei care doresc să participe este să ajungă devreme la Sinagoga Ortodoxă, având în vedere că numărul celor care vin crește de la an la an, iar atmosfera de reculegere necesită o prezență demnă și respectuoasă.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Mihai Barna

Mihai Barna are 35 de ani și este jurnalistul din spatele azi în Oradea. Crescut în centrul istoric al orașului, pasionat de fotografie și povești locale, Mihai este un observator atent al vieții cotidiene orădene. Cu o carieră de peste un deceniu în presa locală, el aduce în prim-plan știri relevante, relatări din comunitate și momente care dau culoare orașului. Pentru Mihai, Oradea nu e doar un oraș frumos, ci un spațiu viu, cu oameni, idei și transformări care merită documentate zilnic — cu obiectivitate, empatie și atenție la detalii.