Proiectele de siguranță la inundații din Bihor – reabilitarea barajului Leșu și amenajarea polderului Sălard – sunt printre puținele investiții mari care au mai rămas finanțate la nivel național, dar realizarea lor a fost încredințată unor companii cu istoric controversat în relația cu statul.

Fonduri europene pentru climă, contracte către firme cu probleme

La nivel național, o parte importantă din proiectele de adaptare la schimbările climatice este finanțată din PNRR și din fonduri de coeziune europene. O investigație realizată de Context.ro, preluată și sintetizată de Bihon.ro, arată însă că multe contracte au ajuns la firme:

• cu legături politice,
• cu indicatori financiari de risc,
• sau cu antecedente în scandaluri publice.

În plus, statul nu dispune de o bază de date unitară prin care să poată fi urmărite clar investițiile și stadiul lor, ceea ce face dificilă evaluarea progresului real al acestor proiecte.

Bihorul, la capitolul „excepții”: Leșu și Sălard

Administrația Națională „Apele Române” avea în plan, prin PNRR, reabilitarea a 13 baraje și a peste 400 de kilometri de diguri. Din acest pachet ambițios, doar două investiții au ajuns efectiv la contractare: acumularea Leșu și polderul Sălard, ambele în județul Bihor.

În paralel cu întârzierile și blocajele birocratice, suma totală alocată programului a scăzut drastic, de la aproximativ 340 de milioane de euro la numai 33 de milioane de euro. Practic, multe lucrări planificate inițial au dispărut din finanțare, iar cele rămase – inclusiv cele din Bihor – au devenit cu atât mai importante pentru siguranța la inundații a comunităților locale.

Cine lucrează la Barajul Leșu

La Barajul Leșu, lucrările sunt executate de un consorțiu de firme. Printre acestea se află:

• Socot SA
• Controlsoft Automatizare SRL, o companie cu legături de afaceri în Ungaria și cu un portofoliu consistent de contracte cu statul român.

Aceste nume apar și în alte proiecte publice, iar unele dintre firmele implicate în schema națională de investiții sunt semnalate în presă ca având conexiuni politice sau istorice colaborări discutabile cu instituțiile statului.

Pentru locuitorii din Bihor – inclusiv din zona montană frecventată de orădeni în weekend – starea barajului Leșu este esențială atât pentru siguranță, cât și pentru potențialul turistic al întregii văi.

Polderul Sălard, important pentru comunele din apropiere de Oradea

Și proiectul polderului Sălard, aflat pe cursul Crișului Repede, are impact direct asupra localităților din apropiere de Oradea. Scopul lui este să preia undele mari de viitură și să reducă riscul de inundații pentru comunele din aval.

Și aici, implementarea este legată de companii asupra cărora planează semne de întrebare în ceea ce privește istoricul de afaceri cu statul. Chiar dacă, tehnic, proiectul este unul necesar pentru siguranța hidrologică a zonei, modul în care au fost atribuite contractele ridică discuții despre transparență și eficiență.

Alte proiecte problematice: insule ecologice și centre de competență

Investigația citată mai scoate în evidență două tipuri de proiecte naționale relevante și pentru orădeni:

Insulele ecologice digitalizate

Programul național de amplasare a aproape 14.000 de „insule ecologice” inteligente – puncte moderne de colectare a deșeurilor – se confruntă cu întârzieri și probleme tehnice. Estimarea actuală este că până în iunie 2026 se vor instala doar în jur de 5.000 de unități, ceea ce înseamnă pierderea a circa 70% din bugetul inițial.

Printre firmele furnizoare se numără:

• Europlast România
• Ax Perpetuum (București)

Ambele au derulat numeroase contracte cu statul, iar în spațiul public sunt discutate posibile legături politice sau financiare sensibile. Pentru Oradea, unde sistemul de colectare selectivă este în plină transformare, aceste probleme la nivel național pot afecta ritmul cu care apar și funcționează astfel de insule moderne.

Centrele de competență pentru adaptare la schimbările climatice

Prin PNRR, au fost create centre de competență care colaborează cu universități și cu firme private pentru dezvoltarea de soluții de adaptare la schimbările climatice. Un exemplu este DTEClima, coordonat de Universitatea Politehnica din București, cu un buget de 3,8 milioane de euro.

Printre parteneri apar însă și societăți:

• aflate în insolvență,
• sau cu trecut controversat în relația cu statul – precum Investigații Medicale Praxis SRL sau GreenSoft Iași, menționate în ancheta Context.ro.

De ce contează toate acestea pentru Oradea și Bihor

Pentru orădeni, aceste proiecte nu sunt doar statistici naționale:

• Barajul Leșu influențează siguranța în caz de viituri și poate susține, pe termen lung, dezvoltarea turistică a zonei montane preferate pentru drumeții.
• Polderul Sălard este parte din sistemul de protecție împotriva inundațiilor de pe cursul Crișului Repede, important pentru comunele dintre Aleșd și Oradea.
• Investițiile în insule ecologice și în centre de competență climatică pot determina cât de repede se modernizează gestionarea deșeurilor și infrastructura verde în municipiu și în județ.

Faptul că proiecte critice pentru siguranță și mediu ajung des în mâinile unor firme cu istorii complicate ridică semne de întrebare privind modul în care sunt alese companiile, cum sunt verificate și cum este urmărită execuția lucrărilor.

Pentru comunitățile locale, inclusiv pentru cititorii „azi în Oradea”, miza rămâne dublă: lucrările să fie duse la capăt la timp și la calitate bună, iar instituțiile să ofere cât mai multă transparență în privința banilor investiți și a firmelor implicate.