Psihiatria rămâne una dintre cele mai judecate ramuri ale medicinei, iar acest lucru se simte și la Oradea. Medicul psihiatru Oana Leț Cornuțiu, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, explică de ce etichetele, lipsa de servicii comunitare și resursele limitate fac ca mulți pacienți să ajungă târziu sau repetat la spital.

Cine este medicul și de ce e important ce spune

Oana Leț Cornuțiu este medic psihiatru, absolventă a Facultății de Medicină din Oradea. Parcursul ei profesional include stagii în Belgia și Germania și studii doctorale la Cluj-Napoca, experiență care îi permite să compare direct modul în care este abordată sănătatea mintală în România față de alte țări.

La Oradea, ea lucrează în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor (SCJUBH) și este implicată atât în tratarea cazurilor acute, cât și în activitatea de informare publică în domeniul sănătății mintale.

Ce vede un psihiatru, zi de zi, în Oradea

În secțiile de psihiatrie ale SCJUBH ajung în special formele grave ale tulburărilor psihice. Printre cele mai frecvente diagnostice se numără:

• depresia
• tulburările de anxietate
• tulburările psihotice
• tulburarea bipolară
• dependențele
• tentativele de suicid

Medicul atrage atenția că fiecare diagnostic ascunde o poveste de viață complicată, nu o etichetă. De aceea, modul în care societatea vorbește despre „nebunie” sau despre „bolnavi psihic” contează enorm: cuvintele pot încuraja sau, dimpotrivă, pot speria oamenii exact când au mai mare nevoie de ajutor.

Urmele pandemiei: suferință psihică pe termen lung

Potrivit Oanei Leț Cornuțiu, pandemia de COVID-19 a funcționat ca un șoc colectiv. În Oradea, ca peste tot, izolarea, pierderea unor persoane dragi, incertitudinea și schimbările bruște de rutină au dus la:

• creșterea cazurilor de anxietate
• episoade depresive mai numeroase
• dificultăți de adaptare, mai ales la tineri

Chiar dacă perioada restricțiilor a trecut, medicul subliniază că efectele psihologice nu au dispărut. Multe persoane încă se confruntă cu anxietate, oboseală accentuată, lipsă de motivație sau dificultăți de reintegrare socială sau profesională.

România, vulnerabilă la capitolul sănătate mintală

Rapoartele internaționale plasează România în zona țărilor vulnerabile când vine vorba de sănătatea mintală. Din perspectiva medicului orădean, problema nu este că românii ar fi „mai slabi”, ci faptul că:

• prevenția este puțin dezvoltată
• intervenția timpurie este rar accesibilă
• serviciile comunitare de sprijin sunt insuficiente
• există un stigmat puternic legat de mersul la psihiatru

Oana Leț Cornuțiu subliniază că sănătatea mintală ar trebui tratată ca o componentă de bază a sănătății, nu ca un „lux” sau un subiect marginal.

Ce se întâmplă după externare: veriga slabă a lanțului

Un punct critic identificat de medic este perioada de după externarea din spital. În teorie, pacienții ar trebui monitorizați, sprijiniți și ajutați să se reintegreze. În practică:

• monitorizarea post-externare este insuficientă
• lipsesc structurile comunitare puternice care să preia pacientul
• familia rămâne, de multe ori, singurul sprijin

Fără un sistem clar de urmărire și sprijin, mulți pacienți ajung înapoi în spital în criză, deși cu intervenții la timp ar fi putut rămâne în comunitate.

Deficit de personal și medicină „de criză”

În psihiatria bihoreană – ca în toată țara – lipsa de personal este resimțită la toate nivelurile:

• medici psihiatri puțini
• număr insuficient de psihologi
• deficit de asistenți sociali
• prea puțini terapeuți ocupaționali

Efectele imediate sunt:

• consultații foarte scurte
• presiune mare pe personal
• internări mai lungi decât ar fi necesar
• epuizare profesională în rândul cadrelor medicale

În aceste condiții, actul medical se concentrează adesea pe gestionarea urgenței, nu pe o recuperare reală și pe reintegrarea pacientului.

Cuvintele care dor: de la glumă la stigmat

Un alt aspect subliniat de medic este limbajul de zi cu zi. Termeni folosiți în glumă sau ca insultă pot avea consecințe serioase:

• îi descurajează pe oameni să ceară ajutor
• îi fac pe pacienți și familiile lor să se simtă rușinați
• mențin imaginea psihiatriei ca domeniu „de speriat”

Pentru Oradea – un oraș universitar, în dezvoltare – modul în care vorbim în public, în familie sau pe rețelele sociale despre depresie, anxietate sau diagnostice psihiatrice poate facilita sau bloca accesul la tratament.

Cazuri-limită și oameni rămași singuri

Oana Leț Cornuțiu spune că i-au rămas în minte mai ales pacienții care nu mai aveau pe nimeni aproape. Nu neapărat din cauza periculozității, ci pentru că familia ajunsese la capătul puterilor emoționale. În astfel de situații, simplul fapt că cineva ascultă și ia în serios suferința poate conta la fel de mult ca medicația.

Pentru medici, astfel de cazuri sunt o reamintire că, dincolo de fișe și diagnostice, stau oameni care au nevoie de relație, demnitate și sprijin constant.

Despre scandaluri și presiunea sistemului

Referindu-se la cazurile controversate apărute în sistemul de psihiatrie, inclusiv cele de la Spitalul de Psihiatrie Ștei, medicul arată că problemele trebuie privite în context:

• lipsa cronică de personal
• infrastructura veche sau improprie
• presiunea mare pusă pe puținele cadre medicale

Aceste condiții cresc riscul apariției unor situații care se abat de la bunele practici și care trebuie corectate ferm, prin investiții și reguli clare, nu doar prin scandaluri de moment.

Situația la Oradea: prezent dificil, planuri pentru un nou spital

În ceea ce privește infrastructura, situația la Oradea este descrisă ca una de tranziție:

• există dotările de bază necesare
• persistă însă nevoia de spații moderne, care să asigure intimitate și activități terapeutice variate

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor se află într-un proces de pregătire pentru un nou spital de psihiatrie, proiect aflat în etapa de studiu de fezabilitate. Terenul pentru viitoarea clădire a fost deja alocat, obiectivul fiind alinierea la standarde internaționale în domeniul sănătății mintale.

Ce ar trebui să schimbe legislația

Din perspectiva medicului, legislația în domeniul sănătății mintale ar trebui să:

• pună accent pe continuitatea îngrijirii, nu doar pe urgențe
• protejeze atât pacienții, cât și personalul medical
• încurajeze dezvoltarea serviciilor comunitare
• susțină educația publică în sănătate mintală

Fără aceste componente, psihiatria rămâne cu rolul de „pompier”, chemat să stingă focuri, în loc să construiască pe termen lung recuperare și reintegrare.

Un mesaj pentru orădeni: psihiatria ne privește pe toți

Mesajul final al Oanei Leț Cornuțiu pentru comunitatea din Oradea este că psihiatria nu este un domeniu „despre alții”. Oricine se poate confrunta, la un moment dat, cu o suferință psihică: un episod depresiv, un atac de panică, o pierdere greu de dus.

A vorbi deschis despre sănătatea mintală, a încuraja mersul la specialist și a renunța la etichete nu slăbește comunitatea, ci o face mai matură și mai solidară.