Elevii bihoreni celebrează Ziua Mondială a Zonelor Umede prin proiecte creative și ecologice

Elevii bihoreni celebrează Ziua Mondială a Zonelor Umede prin proiecte creative și ecologice

Copiii pasionați de natură din Beiuș marchează și în 2026 Ziua Mondială a Zonelor Umede prin activități creative și educative, transmițând un mesaj clar despre importanța acestor ecosisteme pentru oameni și pentru mediul înconjurător.


Ziua Mondială a Zonelor Umede, prin ochii copiilor din Bihor

De 13 ani consecutiv, elevii din Beiuș se implică în acțiuni dedicate Zilei Mondiale a Zonelor Umede, sărbătorită în fiecare an la început de februarie. Anul acesta, ei au lucrat sub coordonarea profesoarei ing. Florica Gabor, în parteneriat cu Cercul de Acvaristică Beiuș și Palatul Copiilor Oradea.

În cadrul activităților, copiii au realizat:

  • colaje și desene cu peisaje acvatice și specii de plante și animale dependente de apă,
  • machete care ilustrează zone cu ape stătătoare și curgătoare,
  • eseuri în care au explicat, pe înțelesul lor, de ce zonele umede trebuie protejate.

Toate aceste materiale au avut ca fir roșu legătura dintre comunitățile locale și zonele umede din jurul lor.

Tema ediției 2026: cunoașterea tradițională

Tema internațională din 2026 pune accent pe rolul cunoștințelor tradiționale în protejarea și utilizarea responsabilă a zonelor umede. Elevii bihoreni au integrat în lucrările lor idei despre cum experiența oamenilor locului – pescari, agricultori, pădurari – poate contribui la păstrarea acestor ecosisteme.

Mesajul transmis de copii este simplu și puternic: zonele umede nu sunt doar locuri frumoase pentru fotografii, ci sisteme vii care:

  • reduc riscul de inundații,
  • alimentează pânza freatică,
  • rețin sedimente și nutrienți,
  • susțin o biodiversitate bogată,
  • și ajută la limitarea efectelor schimbărilor climatice.

Ce sunt, de fapt, zonele umede?

Pentru publicul larg, „zone umede” poate suna abstract, dar, în realitate, vorbim despre locuri pe care mulți bihoreni le cunosc bine. Ele se află la granița dintre apă și uscat și includ:

  • mlaștini, bălți, lacuri și heleșteie,
  • râuri și lunci inundabile,
  • turbării,
  • zone costiere și estuare (la nivel național),
  • recifuri de corali sau oaze, în alte regiuni ale lumii.

Aceste arii pot fi temporar sau permanent acoperite de apă, de obicei cu adâncimi mai mici de 2 metri, dar valoarea lor ecologică este mult mai „profundă” decât pare.


Context internațional și rolul României

Ziua Mondială a Zonelor Umede este legată de Convenția de la Ramsar, semnată în 1971, primul tratat internațional dedicat protejării acestor ecosisteme. România a aderat la convenție în 1991 și are în prezent zeci de situri recunoscute la nivel internațional, printre care se remarcă Delta Dunării, considerată una dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate din Europa.

Scopul convenției nu este doar protejarea naturii de dragul naturii, ci și recunoașterea valorii economice (pescuit, turism, resurse de apă), științifice și recreative a zonelor umede.


Zonele umede din Bazinul Crișurilor și legătura cu Oradea

La nivel regional, în Bazinul Hidrografic Crișuri, aproape 2.500 de kilometri pătrați sunt incluși în zone protejate. Acestea asigură condiții pentru supraviețuirea speciilor dependente de apă și păstrarea unor habitate deosebite, reprezentând aproximativ 17% din suprafața întregului bazin.

Astfel de zone se regăsesc:

  • în Parcul Natural Apuseni,
  • în Parcul Natural Cefa (cunoscut și ca „delta” Bihorului, aflat la mică distanță de Oradea),
  • de-a lungul râurilor Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb.

Pentru orădeni, aceste informații nu sunt doar statistici: multe dintre zonele umede protejate se află la cel mult o oră de mers cu mașina, fiind destinații frecvent alese pentru ieșiri în natură, observarea păsărilor sau activități educative cu copiii.


Lecția elevilor pentru adulți

Prin inițiativa lor, micii ecologiști din Beiuș transmit o invitație și către comunitatea din Oradea: să privim zonele umede din jur nu ca pe niște terenuri „neproductive”, ci ca pe o resursă vitală pentru apă curată, aer mai bun și un climat mai stabil.

Participarea elevilor, implicarea profesorilor și colaborarea cu Palatul Copiilor Oradea arată că educația de mediu poate porni de la vârste fragede și poate avea impact real. Protejarea zonelor umede nu rămâne doar un capitol din manual sau o obligație din legislație, ci devine un gest concret de grijă față de locurile în care trăim.

Pentru Oradea și întreg județul Bihor, astfel de proiecte sunt un semn bun: o generație tânără care înțelege valoarea Crișurilor, a luciilor de apă și a ariilor naturale protejate are șanse mai mari să le apere și în viitor.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Mihai Barna

Mihai Barna are 35 de ani și este jurnalistul din spatele azi în Oradea. Crescut în centrul istoric al orașului, pasionat de fotografie și povești locale, Mihai este un observator atent al vieții cotidiene orădene. Cu o carieră de peste un deceniu în presa locală, el aduce în prim-plan știri relevante, relatări din comunitate și momente care dau culoare orașului. Pentru Mihai, Oradea nu e doar un oraș frumos, ci un spațiu viu, cu oameni, idei și transformări care merită documentate zilnic — cu obiectivitate, empatie și atenție la detalii.