Sistemul public de sănătate e des acuzat că are prea puțini bani și este ineficient, dar cifrele pentru Bihor arată un tablou mai complex. Șeful Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Bihor, Gheorghe Varga, explică unde se duc miliardele, ce se verifică, unde apare risipa și ce schimbări urmează.

Buget uriaș, cheltuieli mai ales pentru servicii medicale

În 2025, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a depășit 90 de miliarde de lei, din care peste 2,47 miliarde au ajuns în județul Bihor.

Pentru CAS Bihor, aproape toți banii merg direct către servicii medicale pentru pacienți – spitale, medici de familie, ambulatorii, farmacii, îngrijiri la domiciliu sau paliative. Cheltuielile de salarii și funcționare ale instituției reprezintă sub 1% din suma gestionată, restul fiind direcționat spre aproape 1.850 de furnizori de servicii medicale din județ.

Pentru orădeni, asta înseamnă că o mare parte a tratamentelor, consultațiilor și rețetelor compensate din oraș sunt, de fapt, plătite din acest buget centralizat, gestionat prin CAS Bihor.

De ce cresc cheltuielile cu sănătatea în Bihor

Conform explicațiilor lui Gheorghe Varga, presiunea pe bugetul de sănătate crește din mai multe motive:

• numărul furnizorilor de servicii este în creștere (mai multe cabinete, clinici, servicii);
• apar tot mai multe tratamente și medicamente noi, mult mai scumpe, în special pentru boli grave;
• populația îmbătrânește, inclusiv în Bihor, iar vârstnicii au nevoie de mai multe consultații, internări și medicație.

Aceste evoluții se văd și în Oradea, unde spitalele mari, clinici private și farmacii au contracte cu CAS și decontează lunar servicii și medicamente pentru asigurați.

Cum sunt finanțate spitalele: exemplul Spitalului Județean

Contractarea serviciilor medicale se face anual, pe baza documentației depuse de fiecare furnizor și a istoricului activității.

În cazul spitalelor, finanțarea se împarte, în principal, pe trei componente:

• spitalizare continuă (internări clasice, cu nopți de spitalizare),
• îngrijirea pacienților cronici,
• spitalizare de zi (investigații și proceduri fără cazare peste noapte).

Spitalele sunt evaluate după indicatori clari, iar banii se alocă în funcție de activitate și rezultate. Un exemplu dat de CAS Bihor este Spitalul Județean din Oradea, care a încheiat anul cu un excedent de circa 18 milioane de lei – semn că își gestionează eficient contractul cu Casa de Asigurări.

Un alt subiect important este modul de achiziție a medicamentelor și materialelor. Achizițiile centralizate, pentru mai multe spitale odată, pot aduce economii semnificative față de cumpărăturile separate, de la caz la caz.

Noul sistem informatic PIAS 2: promisiuni de mai puține blocaje

Mulți medici și pacienți din Oradea se plâng de platforma informatică din sănătate, care cade des sau merge greu.

Actuala Platformă Informatică din Asigurările de Sănătate (PIAS) a fost dezvoltată în mai bine de cinci ani și, în continuare, creează blocaje în activitatea medicală și în cea a CAS-urilor.

Din 2025 a început dezvoltarea unui nou sistem, PIAS 2, finanțat din fonduri europene. Estimarea oficială este că, în aproximativ un an și jumătate, acesta ar trebui să devină funcțional. Până atunci, atât medicii, cât și funcționarii CAS Bihor lucrează cu un sistem care le îngreunează activitatea de zi cu zi.

Concediile medicale: 12 milioane de lei pe lună din Bihor

Un capitol important de cheltuială, inclusiv pentru orădeni, îl reprezintă concediile medicale.

CAS Bihor plătește lunar aproximativ 12 milioane de lei doar pentru indemnizațiile de concediu medical. Suma nu depășește media națională raportat la populație, dar este totuși uriașă pentru un singur județ.

În a doua jumătate a anului 2025, după modificările legislative, numărul de concedii a început să scadă treptat. Una dintre măsuri este aceea că prima zi de concediu medical nu mai este plătită, tocmai pentru a descuraja concediile foarte scurte, de o zi sau două, acordate fără o nevoie reală.

Mai multe controale și o nouă structură națională

La nivel național, conducerea CNAS a anunțat că vrea mai multă eficiență în utilizarea banilor publici.

Planul este ca actualele structuri de control ale caselor județene să fie integrate într-o structură națională, cu obiective unitare. În Bihor, echipa de control are în prezent șase persoane, în timp ce în alte județe există doar una sau două.

CAS Bihor anunță că va intensifica verificările acolo unde apar suspiciuni de fraudă, inclusiv în zona concediilor medicale. În cazurile grave, dosarele sunt transmise organelor de urmărire penală.

Instituția amintește și un caz de amploare din 2012, când un grup de medici și farmacii a produs un prejudiciu de 2,7 milioane de lei, prin rețete fictive și raportări false. O parte importantă din bani a fost recuperată ulterior.

Ce poate și ce nu poate verifica CAS

CAS Bihor poate controla doar partea administrativă: dacă rețetele, concediile, rapoartele medicale și serviciile sunt emise și raportate corect, conform legii și contractelor.

Instituția nu se poate pronunța pe actul medical în sine – dacă un pacient chiar era sau nu bolnav, dacă diagnosticul este corect sau dacă tratamentul este cel mai potrivit. Aceste aspecte țin de Colegiul Medicilor, singura structură abilitată să verifice modul în care medicii își exercită profesia.

O tentativă de control la domiciliul pacienților, aplicată în trecut la nivel național, a fost declarată neconstituțională, astfel că astăzi nu se mai poate verifica direct, în teren, dacă o persoană aflată în concediu medical este acasă sau nu.

Contribuția de sănătate pentru pensiile mai mari

Un alt subiect delicat, cu impact și asupra pensionarilor din Oradea, este contribuția la sănătate pentru pensiile peste o anumită sumă.

Pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, se plătește o contribuție de 10% doar pentru partea care depășește acest prag. Reprezentanții CAS consideră că măsura este justificată, pentru că persoanele din această categorie de vârstă au, în general, un consum mai mare de servicii medicale și medicamente.

Probleme interne: lipsă de personal și nevoia de investiții

Deși gestionează miliarde de lei, CAS Bihor funcționează cu un deficit de personal.

Instituția are cu 13 angajați mai puțin decât necesarul, iar o parte dintre posturi sunt blocate. În planul de angajări există nouă poziții care pot fi ocupate doar prin concurs național, nu la nivel județean.

Chiar și la vârf există instabilitate: doar două posturi de conducere sunt ocupate prin concurs, iar alte patru funcții de management sunt acoperite prin delegație. Pentru funcția de director al CAS Bihor este așteptat un concurs în vara acestui an, însă actualul șef, Gheorghe Varga, nu a decis încă dacă va candida.

La capitolul investiții, CAS Bihor are nevoie de actualizarea sistemelor informatice: calculatoarele funcționează cu Windows 10, care nu mai primește actualizări de securitate, astfel că sunt necesare upgrade-uri, chiar dacă nu foarte costisitoare.

Planuri de viitor: bani distribuiți după nevoile reale ale județului

La nivel național se discută despre o schimbare importantă în modul în care se vor contracta serviciile medicale în următorii ani.

Fiecare casă județeană de asigurări ar urma să identifice, în detaliu, ce tipuri de servicii lipsesc sau sunt insuficiente în județ. Într-o etapă următoare, aceste date vor fi analizate pe regiuni, pentru a putea fi stabilite prioritățile de finanțare.

Ideea este ca banii să nu mai fie împărțiți uniform „pentru toți la fel”, ci orientați acolo unde nevoia este cea mai mare: de exemplu, zone miniere cu multe boli profesionale respiratorii sau zone cu populație foarte îmbătrânită, unde trebuie întărite serviciile geriatrice și de cronici.

Pentru Bihor și Oradea, o astfel de abordare ar putea însemna, pe termen mediu (4–5 ani), o planificare mai clară a investițiilor în anumite specialități medicale, servicii de recuperare sau îngrijiri la domiciliu, în funcție de problemele reale ale populației.

Ce înseamnă toate acestea pentru orădeni

Pe scurt, miliardele care trec prin CAS Bihor nu rămân în instituție, ci ajung, în mare parte, în spitale, cabinete, farmacii și alte servicii de care orădenii se lovesc zi de zi.

În următorii ani, principalele mize vor fi:

• funcționarea stabilă a noului sistem informatic PIAS 2;
• limitarea risipei și a fraudelor, mai ales în zona concediilor medicale și a rețetelor;
• adaptarea contractelor la nevoile reale ale bihorenilor, nu doar la formule uniforme de finanțare;
• consolidarea echipei CAS Bihor, pentru ca instituția să poată gestiona eficient fondurile publice.

Pentru pacienții din Oradea, toate aceste schimbări se vor traduce, în timp, în acces mai bun la servicii medicale, timpi de așteptare potențial mai mici și un control mai strict al modului în care sunt cheltuiți banii pe care îi plătesc, lună de lună, prin contribuția la sănătate.