Ministrul Mediului Diana Buzoianu: România obține un an în plus pentru implementarea schemei de certificate de emisii în transport și construcții

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat un succes important pentru România în cadrul negocierilor recente cu Uniunea Europeană: statele membre au obținut extinderea termenului de implementare a schemei de certificate de emisii pentru sectoarele de transport și construcții cu încă un an, până în 2028. Această amânare reprezintă un răgaz esențial pentru pregătirea adecvată a României, într-un context economic național deja tensionat.

„Am convins întreaga Uniune Europeană și Comisia Europeană să accepte această prelungire până în 2028, ceea ce ne oferă un an crucial să ne organizăm bine și să evităm creșterile de prețuri în două domenii vitale – transporturi și construcții – în condițiile actuale economice dificile. Practic, putem să avem un calendar mai realist, fără a renunța la obiectivele ambițioase comune europene”, a afirmat ministrul Buzoianu.

Ea a mulțumit tuturor statelor membre și Comisiei Europene pentru acceptarea unei soluții echilibrate, care să țină cont atât de misiunea comună de reducere a emisiilor, cât și de specificul și dificultățile naționale ale fiecărui stat. De asemenea, a evidențiat rolul important al Reprezentanței Permanente a României la UE, în special al ambasadoarei Iulia Matei și echipei de experți ai Ministerului Afacerilor Externe, care au fost parteneri cheie în această negociere.

Miniștrii mediului UE au căutat consens în pragul COP30

Începând de marți, miniștrii mediului din Uniunea Europeană s-au reunit la Bruxelles pentru a depăși divergențele în privința țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu doar câteva zile înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30), care se va desfășura în Brazilia. Scopul principal al acestor discuții a fost adoptarea unei poziții comune privind legislația UE pentru clima anului 2040.

Planul propus de Comisia Europeană prevede reducerea emisiilor cu până la 90% față de valorile din 1990, o țintă ambițioasă în drumul către neutralitatea climatică programată pentru 2050. Aceasta din urmă presupune eliminarea emisiilor care nu pot fi compensate prin absorbția naturală sau alte tehnologii.

Contextul actual și provocările UE

În prezent, statele membre au obligația să reducă emisiile cu cel puțin 55% până la finalul deceniului, față de nivelurile din 1990. Totuși, discuțiile au fost îngreunate de temerile privind impactul economic și schimbările geopolitice tot mai accentuate. Astfel, au fost explorate formule de compromis, care să includă o cotă mai mare de compensare a reducerilor prin certificate climatice recunoscute pe plan internațional și introducerea unor clauze de revizuire pentru adaptarea planurilor pe viitor.

Pentru ca decizia să fie adoptată oficial, este necesară obținerea unei majorități calificate: cel puțin 15 state membre dintre cele 27, reprezentând cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene.

Ulterior, reglementările vor trebui aprobate definitiv în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Angajamentele UE înaintea COP30

Miniștrii de mediu urmau să adopte și un angajament specific, cerut în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015, cu doar câteva zile înainte de începerea negocierilor oficiale pentru COP30. Totuși, până acum UE nu a reușit să stabilească o țintă fermă obligatorie, ci doar un obiectiv orientativ pentru planul climatic până în 2035, care urmărește reducerea emisiilor cuprinsă între 66,25% și 72,5% față de nivelurile din 1990.

---

Această prelungire a termenului pentru implementarea schemei de certificate de emisii în transport și construcții este văzută drept o victorie importantă pentru România, oferindu-i timp prețios să se adapteze politicilor verzi fără a afecta brutal sectoarele cheie ale economiei naționale. Rămâne de văzut cum vor evolua negocierile finale la nivel european și ce impact vor avea acestea în perioada următoare asupra întregului bloc comunitar.

---

Articol realizat pe baza informațiilor publicate și urmărește recentele evoluții în politica de mediu a Uniunii Europene și poziția României în acest context.