Sursa poza si informatii: Economica.net

Ilie Bolojan semnalează potențialul de optimizare al administrației imobiliare RAAPPS într-o conferință de presă la Palatul Victoria. Criticile se concentrează asupra gestionării patrimoniului imobiliar și exemplele oferite subliniază lipsuri administrative semnificative.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate recent, Ilie Bolojan, lider local cu experiență, a subliniat necesitatea unei mai bune gestionări a Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). El și-a exprimat convingerea că acest organism de stat are nevoie de îmbunătățiri ample, evidențiind experiențele sale anterioare în cadrul administrației. Bolojan a făcut referire la perioada din 2008, când a lucrat cu RAAPPS, afirmând că, de atunci, nu a mai urmărit în detaliu evoluțiile din această entitate.

Unul dintre exemplele notabile aduse în discuție îl reprezintă o frumoasă clădire situată pe Șoseaua Kiseleff. Aceasta, gestionată de RAAPPS, a fost subiectul unei tranzacții neobișnuite: regia nu a închiriat direct clădirea unei bănci de stat, ci a intermediat printr-un privat. Această situație a dus la un lanț de închirieri care crește costurile operaționale pentru banca de stat, care ajunge să achite o chirie substanțial mai mare.

Bolojan a povestit cum, într-o discuție cu reprezentanții băncii, a întrebat de ce continuă să plătească aceste sume considerabile unui intermediar. Având în vedere salariile mari ale gestionării bancii, el s-a declarat surprins că nu s-au interesat să negocieze direct cu RAAPPS. "La un salariu confortabil, de ce să nu contactezi direct regia și să propui un contract mai favorabil?", a întrebat retoric Bolojan.

Liderul a subliniat necesitatea de a încheia contractele care nu servesc interesului public și de a reevalua strategia de administrare a patrimoniului statului. El a punctat că astăzi se susțin deseori relații preferențiale sau chirii subevaluate care nu contribuie în mod corespunzător la bugetul de stat.

Bolojan a făcut referire și la realitatea mai amplă din diverse companii de stat, unde, adesea, administrarea resurselor nu respectă criteriile corecte și oneste. Aceasta, spune el, duce la pierderi și oportunități ratate.

Propunerile lui Bolojan implică o revizuire drastică a modului în care sunt gestionate activele statului. El susține că, în cazul în care valorificarea acestor proprietăți nu aduce beneficii corespunzătoare, ar fi mai bine ca ele să fie vândute prin licitații publice, asigurând astfel transparență și evaluare corectă.

Astfel, Bolojan nu doar că semnalează ineficiențe majore, dar catalizează și o discuție esențială despre necesitatea optimizării gestionării resurselor deținute de stat, propunând măsuri administrative menite să protejeze aceste interese.